Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) recomandă o suprafață minimă pentru adăpostirea vacilor în adăposturi, respectiv o suprafață de 9 m² (zonă de mișcare, zonă de dormit și zonă de hrănire).
Experții consideră că sub 7 m², vacile au mișcarea restricționată .
Acest spațiu ar trebui să includă suprafețe de dormit uscate.
Instalarea unei podele de cauciuc (sau a altui element deformabil) este recomandată și de-a lungul alimentatoarelor și aleilor, deoarece limitează problemele la ongloane.
Se recomandă și instalarea periilor, pentru a imbunatati starea de bine a vacilor de lapte.
Pe lângă o suprafață minimă, EFSA militează pentru ca vitele să aibă acces în aer liber.
„Numărul de ferme care oferă acces la pășune a scăzut în mai multe state membre ale UE”.
„Ar trebui să se asigure accesul la pășuni bine gestionate (adică bine drenate și umbrite), deoarece oferă libertate de mers, ușurință în schimbarea posturii și o zonă confortabilă de odihnă”.
Conform camerelor de agricultură franceze, construirea unui adăpost pentru vaci costă în medie 3.407 euro per cap, cu 1.000 de euro mai mult decât în 2018. Prețul corespunde unei clădiri care include boxe pentru viței, țarcuri de fătare și o suprafață cu paie de 13 până la 14 m² per pereche mamă/vițel.
Principalul element de economisire a costurilor este zidăria. Pentru baze, montarea platformelor din lemn (1,60 m) pe grinzi de beton (40 cm) este mai puțin costisitoare decât montarea pereților de beton de 2 m.