Industria cărnii de pasăre continuă să crească, în ciuda vremurilor tulburi

Industria cărnii de pasăre continuă să crească, în ciuda vremurilor tulburi

Industria locală de carne de pasăre a evoluat constant în ultimii ani și este una dintre cele mai performante din punct de vedere tehnologic, la nivel european. Consumul a crescut și el, cu 3% în fiecare an, spre deosebire de carnea de porc, unde se înregistrează un declin.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, companiile din sectorul de creștere a păsărilor generează anual venituri de peste 4 miliarde de lei și asigură peste 90% din necesarul de consum de pe piața internă. Este una dintre cele mai dezvoltate industrii din țară, care a absorbit sume importante pentru modernizare.

Ca provocări generale, sectorul se confruntă cu inflația, scumpiri ale materiilor prime și ale furajelor, lipsa personalului, pandemia de Covid, iar începutul de an adaugă o nouă piatră de încercare – confirmarea unor focare de gripă aviară în fermele Bravcod, deținătorul brandului Peneș Curcanul. Peste 224.000 de păsări au fost ucise.

Pe această temă, ministrul Agriculturii, Petre Daea și reprezentanții crescătorilor de păsări susțin că piața cărnii de pasăre și a ouălor de consum nu va avea de suferit, iar produsele avicole livrate din fermele de creștere a păsărilor și unitățile de procesare sunt sigure din punct de vedere al sănătății publice.

Pe de altă parte, unii lideri de organizație nu și-au ascuns neliniștea și au atras atenția că, dacă situația va fi scăpată de sub control, la fel cum s-a întâmplat cu pesta porcină africană, întregul sector va fi distrus, iar carnea de pe mesele românilor va fi, în mare parte, din import.

Cea mai ieftină proteină animală

Anul 2020 a adus în România atât o scădere a prețului,  în principal ca urmare a închiderii sectorului HoReCa pe fondul pandemiei COVID-19, cât și o creștere a depozitării cărnii de pasăre și o reducere a producției.

Conform Eurostat, de la aproximativ 148 euro /100 kg greutate carcasă, prețul mediu românesc a ajuns doar în câteva luni, la 133 euro. În anul 2021, prețul a crescut la aproximativ 150 euro/100 kg greutate carcasă și a continuat să crească în 2022, când a ajuns la o medie de 202 euro, cu peste 35% mai mare față de 2021. Cu toată această creștere, România avea un preț mediu de vânzare, la finele anului 2022, sub media europeană, de 258,08 euro. Numai două state mari producătoare de carne de pasăre, respectiv Polonia și Olanda, au înregistrat un preț mediu mai mic în 2022 față de România: Polonia (190 euro) și Olanda (174 euro). La polul opus s-au aflat Germania, cu cel mai mare preț din Europa: 385 euro/100 kg greutate carcasă și Austria, cu o medie de 349 euro.

“Până în ianuarie 2022, eram obișnuiți cu un preț mai mic la carnea de pasăre, comparativ cu carnea de porc. La începutul anului 2022, carcasa de porc era cotată la 1,5 euro/kg, în timp ce carcasa de pui era în jur de 2 euro/kg, situație cu care nu ne-am mai întâlnit în ultimii zece ani. Majorarea prețului la curent, gaze și furaje, scăderea exporturilor pe baza lipsei de încredere a țărilor terțe din cauza exploziei de focare de gripă aviară, seceta prelungită, au dus la apariția acestei situații neobișnuite”, precizează dr. Mary Pană, președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP).

2022 a fost un an cu scumpiri generalizate în ce privește toate categoriile de bunuri și în special la produsele de larg consum, scumpiri ce au influențat în mod diferit prețul la raft al produselor, în funcție de foarte mulți factori specifici fiecărei industrii. Dacă scumpirea energiei a fost, în mare, similară pentru toate companiile, scumpirea materiilor prime a afectat puternic și foarte diferit producția de bunuri în 2022.

În decembrie 2022, prețul cărnii de porc în Uniunea Europeană era de aproximativ 205 Euro/ 100 kg (și în România de 232 Euro/ 100 kg), în timp ce pentru carnea de pasăre UE raporta un preț de 265 Euro/ 100 kg (și în România de 208,65 Euro/ 100 kg), arată datele furnizate de reprezentanții Agricola, unul dintre cei mai importanți producători de carne de pasăre din România.

“Pentru moment, carnea de pasăre a rămas în România cea mai ieftină proteină animală, cu toate că prețurile sunt în continuă mișcare și este dificil de anticipat ce urmează să se întâmple cu nivelul acestora. Celelalte proteine animale din rafturile noastre (vită și miel) sunt cu mult peste prețul cărnii de porc și al celei de pui”, susține Florin Apolțan, Director General Adjunct Agricola.

Începutul anului 2023 a adus o scădere a prețului mediu în România pentru carnea de pasăre, conform datelor DG AGRI. Dacă în 2 ianuarie prețul era în scădere față de săptămâna anterioară cu 0,2%, în 9 ianuarie scăderea a fost de  2,6%, ajungând la 201,63 euro /100 kg carcasă, față de media Uniunii Europene, de 260,29 euro. Singurul stat membru sub prețul României era Polonia, cu 170 euro/100 kg greutate carcasă.

Sector cu capacitate de revenire

Anul 2020 a adus pentru filiera cărnii de pasăre o pondere de aproximativ 40% a importurilor, concomitent cu reducerea producției și scăderea prețului la fermieri cu 15%-17%. Principalul producător european, Polonia, a adus în România peste 100.000 tone de carne, cu un preț mediu sub media europeană.

“Până în 2020, producătorii români asigurau peste 90% din necesarul de consum și exportul era în expansiune. După 2019, exportul a scăzut cu 10-15%, depozitele au fost pline și producătorii au încercat mai multe alternative de a vinde carnea, fie ca atare, fie prelucrată sub formă de produse din carne de pasăre. În plus, Ministerul Economiei a oprit promovarea exporturilor, fapt care a dus la previziuni negative pentru export și implicit, la reducerea pieței externe pentru România”, explică președintele ACEBOP.

În anul 2020, au fost sacrificate peste 270 de milioane de păsări, cu o pondere de 55,49% în producția totală de carne a cărnii de pasăre. În următorul an, unitățile industriale au raportat un pic peste 273 de milioane de capete sacrificate, ponderea fiind de 56,79% din totalul producției de carne, în detrimentul producției de carne de porc, care a fost de 37,97%.

Datele Institutului Național de Statistică arată că, numai într-o singură lună din 2022, au fost sacrificate 27.739.000 păsări, față de 24.321.000 capete, în aceeași lună a anului 2021, demonstrând capacitatea de revenire a sectorului. (Datele oficiale anuale pentru 2022 vor fi publicate în luna iunie 2023.)

Produsele diferențiatoare, imbold de creștere

Spre deosebire de carnea de porc, unde consumul scade cu 1 kg/an, la carnea de pasăre consumul crește. În ultimii 10 ani, consumul de carne de pasăre a crecut cu 60%, de la 17,5 kg la 28 kg pe cap de locuitor, potrivit INS. Începând cu anul 2015, consumul de carne de pasăre a crescut cu aproximativ 3% / an. Astfel, în 2021 au fost consumate 500.000 tone carne pasăre, cu 5% mai mult ca în 2020.

Dr. Mary Pană subliniază motivele pentru care acest tip de carne este tot mai consumat de către români: “Carnea de pasăre este preferată datorită prețului mai mic decât al cărnii de vită, orientările moderniste către carnea albă, mai dietetică și ușor digerabilă, ușor de asortat cu diferite legume. Conținutul de proteine din carnea de pasăre variază între 16% și 24%, pieptul fiind cea mai bogată piesă – preferată de către români. Conține 90% din  aminoacizii necesari, având o valoare biologică ridicată”.

Consumatorii au o viață tot mai ocupată, astfel că în ultimii ani s-au înregistrat creșteri importante pe segmentele care oferă ca beneficiu “economie de timp“: carne pretăiată, porționată, pregătită, marinată, chiar semipreparată.

În același timp, conceptul de alimentație sănătoasă a determinat unii consumatori să limiteze carnea procesată și să se îndrepte spre produse din carne proaspătă, fără E-uri, eventual organice sau bio. Aceste tendințe, în paralel cu creșterea nivelului de trai, au dus la crearea unui important segment premium într-o categorie până acum dominată de produse nediferențiate, pe un palier de preț mainstream sau low.

“Să nu uităm totuși de politicile europene verzi, în cadrul cărora se arată că activitatea de creștere a puilor impactează mediul mult mai puțin decât creșterea rumegătoarelor, fapt care este foarte probabil să conducă la încurajarea pe viitor a acestei activități în detrimentul celorlalte, cu impactul aferent în diversitatea ofertei de proteină animală”, susține Florin Apolțan.

În prezent, oportunitățile de creștere vin mai puțin din creșterea consumului (care și-a încetinit evoluția în ultimii 2-3 ani) și mai mult din creșterea categoriilor diferențiatoare (pui hrănit cu porumb, pui crescut lent, pui bio etc.).

Nivel tehnologic peste media europeană

De la intrarea României pe Piața Unică Europeană, sectorul românesc al cărnii de pasăre a evoluat enorm, atât privind calitatea, siguranța alimentară, cât și prin diversificarea sistemelor de creștere – pornind de la creștere la sol și ajungând la sistemul ecologic, free-range.

“Sectorul se află în acest moment peste media Uniunii Europene din punct de vedere tehnologic”, este de părere reprezentantul Agricola. “Pe întreg lanțul de producție, de la fabricile de nutrețuri combinate, la ferme, abatoare, fabrici de procesare au fost făcute investiții semnificative de-a lungul ultimilor ani, investiții care aproape întotdeauna au adus cele mai bune/ noi echipamente în domeniu”.

“Condițiile de bunăstare în ferme au evoluat, alimentația este superioară, bazată în special pe cereale, genetica este de o calitate superioară. Apă și noxele sunt bine monitorizate, astfel încât consumatorul să beneficieze de o carne sănătoasă, gustoasă și nestresată”, completează dr. Mary Pană.

Fiecare fermă are propriul plan de biosecuritate, care reduce riscul de apariție și difuzare a bolilor, tehnologie prietenoasă cu mediul, sisteme de monitorizare a dejecțiilor. De asemenea, exploatațiile de păsări și-au luat angajamentul că vor reduce consumul de antibiotice până la eliminarea lor completă în viitorul apropiat.

În abatoare, tehnologia folosită nu permite contaminarea carcasei, respectându-se legislația privind bunăstarea păsărilor în timpul sacrificărilor. În plus, temperatura ambientală, a carcaselor în abator, transportul către magazine și expunerea cărnii în vitrine sunt atent controlate, astfel încât consumatorul să fie protejat de riscuri.

Sub amenințarea gripei aviare

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) anunța, în toamna anului trecut, că Europa s-a confruntat în 2022 cu cea mai gravă criză de gripă aviară înregistrată vreodată, cu aproape 50 de milioane de păsări sacrificate.

Virusul cu difuzibilitate foarte mare a ajuns și în România.

La sfârșitul lunii ianuarie, autorităţile sanitare veterinare au confirmat existenţa a trei focare de gripă aviară în fermele celui mai mare producător de carne de curcan din România – Bravcod (Penes Curcanul). Aproximativ 224.000 de păsări au fost sacrificate, iar zeci de mii de curcani au murit. Pentru aceștia din urmă, dacă legislația nu se schimbă în regim de urgență, nu se vor primi despăgubiri, atrage atenția ACEBOP.

Gripă aviară produce consecințe economice devastatoare pentru tot sectorul de păsări, cu impact pentru o perioadă lungă de timp. În același timp, scade încrederea consumatorilor în carnea și produsele din carne de pasăre, care afectează tot lanțul de producție și pe cel comercial. 

“Este o perioadă incertă, iar consumatorii sunt mult mai atenți la bugetul de cheltuieli. De aceea, pentru Agricola, principal provocare în 2023 o reprezintă menținerea relevanței produselor noastre diferențiatoare în mintea și în coșurile de cumpărături ale consumatorilor noștri. O altă provocare mare a anului se referă la gripă aviară și tot ce presupune că impact în restricționarea mișcării efectivelor de păsări etc, precum și incertitudinea prețurilor de intrare a tuturor resurselor și materiilor prime necesare activității noastre și din ce în ce mai des disponibilitatea în piață a acestor resurse, discontinuități de la o zi la alta care afectează liniaritatea întregului proces”, precizează Florin Apolțan.

Imediat după despistarea celor trei focare de gripă aviară la fermele de curcani ale Bravcod, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a susținut că nu vor fi probleme pe piaţa românească cu aprovizionarea cu carne de pasăre şi nici cu scumpirea acestor produse. Aceleași asigurări au venit și din partea Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).

Potrivit UCPR, gradul de autosuficienţă la carnea de este de circa 94-95% şi 100% la ouă de consum, efectivele afectate de focarele de gripă aviară din localitatea Codlea (judeţul Braşov) reprezentând 0,07% din totalul efectivelor de carne de pasăre crescute într-un an în fermele avicole din România.

Conform ultimului Raport științific al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul bolilor (ECDC), epidemia de Influență Aviară Înalt Patogenă (HPAI) desfășurată în anul epidemiologic 2021-2022 în Europa, este cea mai mare din toată istoria. Cu evoluție în 37 de state europene și un total de 2520 ferme păsări afectate și 50 milioane păsări moarte sau ucise, 227 focare la păsări captive și 3867 pozitivări la păsări sălbatice, ea continuă să se amplifice și să cuprindă noi teritorii.

Experții europeni, conform Raportului ECDC septembrie-decembrie 2022, consideră că păsările sălbatice care trăiesc pe bălți, râuri, sunt mai susceptibile să transmită virusul în ferme, în comparație cu păsările marine care au trasee de migrare în stoluri. În luna februarie, se așteaptă o incidență crescută, în special în regiunile cu o populație mare de păsări.Virusurile detectate în septembrie 2022 aparțin la 11 genotipuri, dintre care 3 au circulat în Europa în perioada de vară și 8 reprezintă genotipuri noi. Virusul a fost detectat și la mamifere, în America de Nord și Europa.

Ultima situație europeană (ADIS) arată că numai în perioada 01/01/2023 – 28/01/2023 au fost confirmate 116 focare la păsările domestice, cele mai multe fiind în Polonia (38) și Franța (38), iar restul în alte 11 state membre, printre care și România.

(Industria Cărnii Nr.87)

Ultimele articole adaugate

Ce înseamnă produsele alimentare rezultate în laborator și care ar trebui să fie orientarea în Uniunea Europeană

Figura 1. Procesul de producere în laborator a “cărnii de porc” (sursa OCDE nr. 182) cu următoarele comentarii: Celulele stem […]

Porcul la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024

În anul 2023, România a înregistrat un efectiv total de 2,8 milioane capete porci, cu peste 10% mai mic decât […]

Consiliul UE pentru agricultură și pescuit (AgriFish) se va reuni la Bruxelles pe 23 ianuarie 2024

Președinția belgiană va prezenta o informare asupra programului său de lucru pentru semestrul în curs. În această perioadă, președinția belgiană […]

Impactul liberalizării comerțului cu Ucraina la carnea de pasăre și ouă

Importurile de carne de pasăre din Ucraina rămase în statele europene au atins, până la începutul lunii noiembrie 2023, 204.225 […]

În perioada 10-11 decembrie 2023 va avea loc la Bruxelles o reuniune a Consiliului pentru Agricultură și Pescuit (AgriFish)

România, sprijinită de Bulgaria, Ungaria, Italia, Letonia, Polonia și  Slovacia, solicită  Comisiei Europene adoptarea temeiul juridic pentru  scutirea de la […]

A.C.E.B.O.P. susține poziția UECBV, organizație europeană din care face parte, privind Decretul francez pentru utilizarea anumitor denumiri  dedicate alimentelor care conțin proteine vegetale

Decretul francez este o bază bună pentru viitoarele norme europene privind clarificarea denumirilor cărnii și evitarea confuziei consumatorilor, evitarea comparațiilor […]

Punct de vedere A.C.E.B.O.P. privind modificarea Ordinului 130/2023 aflat în transparență decizională.

Nr. 60/09.11.2023 Către, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Domnului Președinte Alexandru BOCIU În atenția, Domnului Ministru al […]

A intrat în vigoare legea germană de etichetare a bunăstării cărnii de porc

Legea solicită crescătorilor de porci să-și raporteze practicile de creștere, iar întreprinderile alimentare să eticheteze carnea în consecință. Eticheta face […]

Cercetătorii de la ETH Zurich și de la Universitatea din Basel au dezvoltat un vaccin care protejează animalele de Salmonella

Ca  toți agenții patogeni, bacteriile sunt capabile să evite eficacitatea unui vaccin, modificându-și genele. Pentru oamenii de știință care doresc […]

Campanie STOP PPA

VACDIVA: SPERANȚA LUPTEI ÎMPOTRIVA PESTEI PORCINE AFRICANE (PPA)

Seminarul va avea loc la Comitetul Economic Social European – CESE, Bruxelles, pe 10 iulie, la ora 9.00 și este […]

Diferite metode de castrare a purceilor la nivelul Uniunii Europene

În Uniunea Europeană, castrarea reprezintă aproximativ 31,5%, producția de masculi necastrați reprezentând 45 de milioane capete în anul 2020, dintr-un […]

Wageningen University & Research  din Olanda a realizat un studiu privind costurile păstrării cozii intacte la purcei.

Dintre purceii cu cozi intacte sub observație, 10-15% au ajuns la abator cu cozi mușcate în diferite stadii. Studiul a […]

Un nou model pentru importuri lansat de Marea Britanie

Abordarea este aplicabilă importurilor de animale vii, produselor germinale, produselor de origine animală, plante și produse vegetale, la frontieră. Aceasta […]