European Food Safety Authority (EFSA) a publicat avizul științific cu privire la bunăstarea porcilor crescuți în fermă

Studiul are o mare importanță și va sta la baza schimbărilor legislative legate de bunăstarea suinelor.

Puteți găsi mai multe informații și evaluarea completă aici.

Concluziile studiului vor fi prezentate în 26 septembrie 2022 în cadrul unui eveniment, care va cuprinde și evaluările în curs ale bunăstării pentru alte specii.

Principalele concluzii ale studiului marcate de experții EFSA, au fost următoarele:

Pentru scroafe și scrofițe:

• Trei sisteme: spații de locuit în boxe individuale, spații de grup interioare și sisteme de padoc exterior.

• Consecințe pentru bunăstare la unul sau mai multe dintre sisteme: restricție de mișcare, probleme de odihnă, stres de grup, incapacitatea de a efectua un comportament de explorare sau de hrană, foame prelungită, tulburări locomotorii (inclusiv șchiopătură) și leziuni ale țesuturilor moi și leziuni ale tegumentului.

Pentru atenuarea unor consecințe ale coabitării defectuoase și a problemelor de odihnă, restricțiilor de mișcare și restricții în exprimarea unui comportament explorator, EFSA a concluzionat că singurul sistem eficient este reprezentat de scoaterea scroafelor din boxe.

Cu toate acestea, consecințele asupra bunăstării asociate grupării scroafelor și scrofițelor  pot fi atenuate în orice etapă prin gruparea celor două categorii, utilizarea țarcurilor de grup care vor fi amenajate corespunzător, furajare bună, acces nelimitat la apă și furaj.

Pentru scroafe care alăptează:

• Trei sisteme de creștere: locuințe individuale în boxe, locuințe individuale în țarcuri și sisteme de padoc la exterior.

Consecințele de bunăstare extrem de relevante au fost identificate numai pentru adăpostirea în boxe de fătare: restricții de mișcare, probleme de odihnă, stres de grup, incapacitatea de a efectua un comportament de explorare, incapacitatea de a exprima comportamentul matern, stres termic și leziuni ale țesuturilor moi și  tegumentului.

Au fost evaluate, de asemenea, țarcuri individuale de fătare și sisteme care nu au prezentat elemente de risc relevante pentru bunăstare.

Purcei:

• Patru sisteme: boxe individuale de fătare, țarcuri de fătare, sisteme de padoc în aer liber și sisteme de creștere artificială.

Consecințele asupra bunăstării au fost relevante: restricționarea mișcării, stresul de grup, stresul de separare, incapacitatea de a efectua un comportament de explorare sau de a se hrăni, incapacitatea de a suge, foame și sete prelungită, stres la rece și leziuni ale țesuturilor moi și tegumentului.

Experții  concluzionează că, cu un spațiu mediu pentru scroafă de ~ 4,3–6,3 m2 în sistemele de adăpostire temporară, se poate atinge același nivel de supraviețuire a purceilor ca și în cazul unui sistem de adăpostire permanentă.

Timpul minim de izolare a unei scroafe într-un sistem de adăpostire temporară  este de 7 zile după fătare (interval de incertitudine de 90% între 3,4 și 16 zile).

Reducerea spațiului disponibil sub 6,6 m2 pentru scroafa care alăptează într-un țarc, reduce libertatea de mișcare a acesteia și crește mortalitatea purceilor.

Peste 6,6 m2, libertatea comportamentală a scroafelor și purceilor este crescută, dar mortalitatea purceilor rămâne la fel.

• În absența unor dovezi științifice suficiente pentru cuantificare, o analiză semi-cantitativă bazată pe opinia experților a identificat materialele de îmbogățire, cum ar fi paiele cu tulpină lungă sau tăiate lung, fânul, ca fiind cele mai potrivite pentru construirea “cuiburilor”. Cu toate acestea, aceste materiale trebuie să se regăsească  într-o cantitate suficientă, care să permită ca toate elementele comportamentale ale construcției “cuiburilor” să fie efectuate la un nivel funcțional.

În general, experții EFSA sunt pozitivi cu privire la trecerea de la sistemele de fătare în boxe la sisteme de fătare in țarcuri. Pentru padocurile exterioare, aceștia consider că este necesar un timp de adaptare la noul sistem, de cel puțin șase luni.

Se recomandă creșterea artificială să fie folosită doar ca ultimă soluție și nu ca o practică de rutină.

Mutilări:

• Tăierea colților este o procedură stresantă care, dacă este efectuată incorect, provoacă durere.  Șlefuirea pentru a toci vârful ascuțit al dintelui nu lezează țesutul sensibil atunci când este efectuată corect.

• Întrucât castrarea este o procedură dureroasă, menținerea porcilor masculi necastrați este o alternativă viabilă dacă sunt prevenite sau atenuate consecințele pentru colegii de boxă. Din punct de vedere al bunăstării, imunocastrarea are avantaje în comparație cu menținerea porcilor masculi necastrați datorită reducerii comportamentului de montare, numărului redus de leziuni cutanate și mai puține tulburări locomotorii, deși metoda are și unele dezavantaje pentru bunăstare.

• Codotomia nu trebuie efectuată ca operație de rutină. Poate fi eficientă în reducerea riscului de leziuni de muşcare a cozii, dar nu este necesară dacă practicile de creştere şi management sunt adecvate. Dacă procedura se efectuează sub anestezie, nu este dureroasă.

Vârsta de înțărcare:

Experții EFSA consideră că consecințele asupra bunăstării asociate cu vârsta de înțărcare cresc exponențial odată cu scăderea vârstei de înțărcare și sunt deosebit de pronunțate la vârste de înțărcare mai mici de 21 de zile și în cazul sistemelor de creștere artificială.

Cu toate acestea, există o mare variabilitate între diferitele studii și sisteme de adăposturi. În plus, există date inadecvate pentru a evalua consecințele asupra bunăstării ale vârstelor de înțărcare mai mari de 28 de zile. Totuși, acestea indică faptul că orice beneficii sociale sunt mai puțin pronunțate în condiții de gestionare bună. Din motive de bunăstare a animalelor, se recomandă ca vârsta minimă legală de înțărcare actuală de 28 de zile să rămână vârsta minimă.

Spațiul alocat:

Deși se recomandă ca spațiul disponibil actual să crească, nu există o valoare limită clară pentru spațiul alocat peste care să nu apară îmbunătățiri suplimentare ale bunăstării. Spațiul insuficient îi împiedică pe porci să efectueze comportamente extrem de motivate, inclusiv comportamente exploratorii, sociale, de odihnă și de termoreglare și să mențină zone separate de bălegar și culcare. Spațiul alocat redus promovează comportamente dăunătoare, cum ar fi mușcătura de coadă și compromiterea creșterii.

Pardoseala:

Asigurarea pardoselii solide pentru culcare este importantă. Se concluzionează că, pe lângă zone separate de bălegar și activitate, este necesar cel puțin 0,77 m2 (pentru un porc de 110 kg) dintr-o zonă cu podea solidă pentru a se așeza în condiții termoneutre.

Materiale de îmbogățire:

Substraturile organice libere (paie, fân, siloz) sunt preferate și sunt de obicei mai eficiente în reducerea mușcăturii cozii decât alte obiecte de îmbogățire.

Calitatea aerului:

Există informații cantitative limitate despre calitatea aerului. Pragurile specifice la care nivelurile de amoniac afectează sănătatea respiratorie și riscul de mușcare a cozii sunt dificil de definit din cauza influențelor interactive. Cu toate acestea, nivelurile care depășesc 10-15 ppm pot fi considerate un factor de risc  legat de sănătate.

Starea de sănătate:

Starea de sănătate a porcilor afectează probabilitatea de a mușca coada și invers. Mușcătura de coadă și problemele de sănătate sunt adesea întâlnite împreună din mai multe motive. Acest lucru se datorează faptului că împărtășesc mai mulți factori de risc, dar și pentru că mușcarea cozii cauzează în mod direct probleme de sănătate, în timp ce problemele de sănătate pot provoca indirect mușcarea cozii.

Dieta:

Diferite aspecte ale dietei pot afecta mușcarea cozii: deficiențele în compoziția hranei și metoda de furnizare (cum ar fi spațiul de hrănire) sunt factori de risc majori pentru mușcarea cozii.

Formularea corectă a dietelor pentru a minimiza riscul de mușcare a cozii trebuie să țină seama de stadiul de creștere, potențialul genetic și starea de sănătate a animalelor, cu o atenție deosebită asupra compoziției de aminoacizi și minerale.

Sursa: Copa-Cogeca

Ultimele articole adaugate

Ce înseamnă produsele alimentare rezultate în laborator și care ar trebui să fie orientarea în Uniunea Europeană

Figura 1. Procesul de producere în laborator a “cărnii de porc” (sursa OCDE nr. 182) cu următoarele comentarii: Celulele stem […]

Porcul la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024

În anul 2023, România a înregistrat un efectiv total de 2,8 milioane capete porci, cu peste 10% mai mic decât […]

Consiliul UE pentru agricultură și pescuit (AgriFish) se va reuni la Bruxelles pe 23 ianuarie 2024

Președinția belgiană va prezenta o informare asupra programului său de lucru pentru semestrul în curs. În această perioadă, președinția belgiană […]

Impactul liberalizării comerțului cu Ucraina la carnea de pasăre și ouă

Importurile de carne de pasăre din Ucraina rămase în statele europene au atins, până la începutul lunii noiembrie 2023, 204.225 […]

În perioada 10-11 decembrie 2023 va avea loc la Bruxelles o reuniune a Consiliului pentru Agricultură și Pescuit (AgriFish)

România, sprijinită de Bulgaria, Ungaria, Italia, Letonia, Polonia și  Slovacia, solicită  Comisiei Europene adoptarea temeiul juridic pentru  scutirea de la […]

A.C.E.B.O.P. susține poziția UECBV, organizație europeană din care face parte, privind Decretul francez pentru utilizarea anumitor denumiri  dedicate alimentelor care conțin proteine vegetale

Decretul francez este o bază bună pentru viitoarele norme europene privind clarificarea denumirilor cărnii și evitarea confuziei consumatorilor, evitarea comparațiilor […]

Punct de vedere A.C.E.B.O.P. privind modificarea Ordinului 130/2023 aflat în transparență decizională.

Nr. 60/09.11.2023 Către, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Domnului Președinte Alexandru BOCIU În atenția, Domnului Ministru al […]

A intrat în vigoare legea germană de etichetare a bunăstării cărnii de porc

Legea solicită crescătorilor de porci să-și raporteze practicile de creștere, iar întreprinderile alimentare să eticheteze carnea în consecință. Eticheta face […]

Cercetătorii de la ETH Zurich și de la Universitatea din Basel au dezvoltat un vaccin care protejează animalele de Salmonella

Ca  toți agenții patogeni, bacteriile sunt capabile să evite eficacitatea unui vaccin, modificându-și genele. Pentru oamenii de știință care doresc […]

Campanie STOP PPA

VACDIVA: SPERANȚA LUPTEI ÎMPOTRIVA PESTEI PORCINE AFRICANE (PPA)

Seminarul va avea loc la Comitetul Economic Social European – CESE, Bruxelles, pe 10 iulie, la ora 9.00 și este […]

Diferite metode de castrare a purceilor la nivelul Uniunii Europene

În Uniunea Europeană, castrarea reprezintă aproximativ 31,5%, producția de masculi necastrați reprezentând 45 de milioane capete în anul 2020, dintr-un […]

Wageningen University & Research  din Olanda a realizat un studiu privind costurile păstrării cozii intacte la purcei.

Dintre purceii cu cozi intacte sub observație, 10-15% au ajuns la abator cu cozi mușcate în diferite stadii. Studiul a […]

Un nou model pentru importuri lansat de Marea Britanie

Abordarea este aplicabilă importurilor de animale vii, produselor germinale, produselor de origine animală, plante și produse vegetale, la frontieră. Aceasta […]