Cum arată viitorul industriei locale a cărnii?

Industria locală a cărnii încearcă să reziste în fața provocărilor care s-au năpustit în ultima perioadă asupra segmentului.

În timp ce sectorul zootehnic local se confruntă cu o supraproducție pe zona de pasăre, fermierii români trebuie acum să facă față și impactului majorării facturilor la energia electrică și gaze naturale, dar și să-și continue „lupta” cu pandemia de pestă porcină africană (PPA). 

„Noi, ca asociație, am venit cu soluții pentru a depăși aceste crize pe care le traversează industria noastră. De exemplu, am propus autorităților programe de securizare a fermelor în fața amenințării gripei aviare, am venit cu soluții și cum să eradicăm pandemia de pestă porcină. Din păcate, până la acest moment nu s-a întâmplat nimic”, explică Dr. Mary Pană, președintele ACEBOP. 

De la declanșarea pandemiei de pestă porcină africană (august 2018), peste 60 de ferme autohtone au fost afectate de răspândirea acestui virus. Mai mult, susține președintele ACEBOP, există neconcordanțe mari în legislația cu privire la plata despăgubirilor.  

„Au existat tergiversări în ceea ce privește plata despăgubirilor din cauza faptului că nivelul de preț fluctuează. De exemplu, un județ oferă 5 lei despăgubire pentru kilogramul de porc ucis, alt județ oferă un alt tarif. Însă, dacă consultăm legislația în vigoare, aceasta nu permite despăgubirea animalului mort”, completează Mary Pană, care atrage atenția că fermierii români din sectorul suinelor se mai confruntă cu o situație dificilă în sensul că legislația îi obligă să-și păstreze în fermă animalele dacă o gospodărie din apropiere a înregistrat un caz de PPA. 

Într-o astfel de situație, suinele ajung la o greutate mult prea mare, uneori chiar și la 500 de kg și nu mai sunt primite la abator.

„Suntem constrânși din toate direcțiile. Nu au fost solicitate derogări pentru astfel de cazuri la Comisia Europeană, deși legislația permite. Tuturor le este frică și astfel nu fac decât să meargă în urma pandemiei, iar noi stăm și îi privim cum ne închid porțile și cum ridică din umeri când cerem soluții. Am venit noi cu soluții, dar nu am fost luați în seamă”, adaugă Mary Pană.

Așadar, am ajuns să vorbim în prezent despre o producție internă de carne de porc ce acoperă numai 23% din necesarul de consum. 

De lipsa unei predictibilități în legislație se plânge și Bogdan Doltu, cofondator și co-owner Moșia Corbeanca. „Avem nevoie de predictibilitate ca să nu fim nevoiți să ne reconfigurăm de la o zi la alta strategia de business”, susține Bogdan Doltu, care a punctat că brandul Fezandate de Moșie a luat naștere tocmai din nevoia de a oferi business-ului o direcție scalabilă, într-o perioadă extrem de incertă.

Astfel, Moșia Corbeanca, un business care este utilizat în special pentru organizarea de evenimente diverse, a ajuns în prezent să fabrice peste 20.000 de produse pe lună, acestea fiind listate în prezent la rafturile hipermarketurilor Carrefour și în magazinele Mega Image. 

De cealaltă parte, Dan Cîrstea, cofondatorul Moșiei Chindia, consideră că marea problemă a industriei locale a cărnii este că nu excelează la capitolul marketing și branduri.

„Marea problemă a industriei cărnii la acest moment este că, deși avem producători cu foarte mare potențial și care fabrică produse de calitate superioară, aceștia nu excelează la capitolul marketing și branduri. Este timpul să înțelegem că nu este suficient să ne concentrăm numai pe realizarea produsului, ci trebuie și să-l prezentăm în piață așa cum merită”. 

Dan Cîrstea este de părere că un brand local își poate forma rapid o imagine extrem de bună în piață dacă antreprenorii oferă valoare fiecărei verigi din cadrul lanțului de business.

„Trebuie să fim atenți la modul cum creștem, ce creștem, cum procesăm și, bineînțeles, cum vindem. Dacă vrem să construim branduri, nu trebuie să ne axăm numai pe începutul procesului sau numai pe finalul procesului de realizare al acestuia, trebuie să avem în vedere toate etapele”, susține cofondatorul Moșiei Chindia.

La rândul său, Cosmin Moldovan, directorul general al Moldovan Carmangerie, susține că adaptabilitatea rămâne cea mai importantă calitate a unui antreprenor în momente de criză și amintește aici episodul în care anul trecut a fost nevoit să retragă de la comercializare o cantitate semnificativă de carne din cauza unor suspiciuni de contaminare cu virusul PPA. „Am retras imediat din magazine o cantitate de 18.000 de kg de carne și produse din carne suspectate ca fiind posibil contaminate. Faptul că am reacționat cu rapiditate și eficiență maximă la acel moment s-a dovedit a fi o decizie extrem de bună pentru că nu a existat nicio problemă ulterioară”, a explicat Cosmin Moldovan.

Din 2018, de la primele cazuri de pestă porcină africană semnalate pe teritoriul României și până în prezent, această criză a afectat puternic, în special producătorii locali, și indirect, consumatorii care, nu mai găsesc la raft carne de porc din România. De asemenea, tot mai mulți jucători din industria cărnii sunt obligați să-și procure materia primă apelând la importuri. 

În ceea ce privește sectorul cărnii de vită premium, Samuel Widmer, cofondator și administrator Karpaten Meat Group, vede o tendință de creștere a producției în România, în perioada următoare.

„Zona premium este una de viitor. Trebuie să ținem cont că oamenii vor să știe de unde provine carnea, dar clar trebuie condiții oferite și de către autorități ca să ajute întreg lanțul local de producție”, afirmă Samuel Widmer. 

Măcelar și economist de profesie, cu experiență în domeniul producției/ comercializării de carne, de la vârsta de 15 ani, Widmer a remarcat potențialul ridicat al României pentru producția de carne roșie. El a început primul business de acest gen din țară în anul 2008, cu 120 de animale, și a fost unul dintre membri fondatori ai asociației naționale (care însumează acum peste 120.000 de bovine Angus).

În prezent, el pune accentul pe promovarea produselor românești la nivel internațional, cel puțin în Europa, pentru că țara noastră se bucură de un brand puternic privind carnea de vită. „Trebuie să facem mult marketing și în afara României. Avem un brand, un produs calitativ și natural și asta trebuie promovat în afară, pentru Europa”, a conchis cofondatorul și administratorul Karpaten Meat Group.

Sursă: forbes.ro

Ultimele articole adaugate

Ce înseamnă produsele alimentare rezultate în laborator și care ar trebui să fie orientarea în Uniunea Europeană

Figura 1. Procesul de producere în laborator a “cărnii de porc” (sursa OCDE nr. 182) cu următoarele comentarii: Celulele stem […]

Porcul la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024

În anul 2023, România a înregistrat un efectiv total de 2,8 milioane capete porci, cu peste 10% mai mic decât […]

Consiliul UE pentru agricultură și pescuit (AgriFish) se va reuni la Bruxelles pe 23 ianuarie 2024

Președinția belgiană va prezenta o informare asupra programului său de lucru pentru semestrul în curs. În această perioadă, președinția belgiană […]

Impactul liberalizării comerțului cu Ucraina la carnea de pasăre și ouă

Importurile de carne de pasăre din Ucraina rămase în statele europene au atins, până la începutul lunii noiembrie 2023, 204.225 […]

În perioada 10-11 decembrie 2023 va avea loc la Bruxelles o reuniune a Consiliului pentru Agricultură și Pescuit (AgriFish)

România, sprijinită de Bulgaria, Ungaria, Italia, Letonia, Polonia și  Slovacia, solicită  Comisiei Europene adoptarea temeiul juridic pentru  scutirea de la […]

A.C.E.B.O.P. susține poziția UECBV, organizație europeană din care face parte, privind Decretul francez pentru utilizarea anumitor denumiri  dedicate alimentelor care conțin proteine vegetale

Decretul francez este o bază bună pentru viitoarele norme europene privind clarificarea denumirilor cărnii și evitarea confuziei consumatorilor, evitarea comparațiilor […]

Punct de vedere A.C.E.B.O.P. privind modificarea Ordinului 130/2023 aflat în transparență decizională.

Nr. 60/09.11.2023 Către, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Domnului Președinte Alexandru BOCIU În atenția, Domnului Ministru al […]

A intrat în vigoare legea germană de etichetare a bunăstării cărnii de porc

Legea solicită crescătorilor de porci să-și raporteze practicile de creștere, iar întreprinderile alimentare să eticheteze carnea în consecință. Eticheta face […]

Cercetătorii de la ETH Zurich și de la Universitatea din Basel au dezvoltat un vaccin care protejează animalele de Salmonella

Ca  toți agenții patogeni, bacteriile sunt capabile să evite eficacitatea unui vaccin, modificându-și genele. Pentru oamenii de știință care doresc […]

Campanie STOP PPA

VACDIVA: SPERANȚA LUPTEI ÎMPOTRIVA PESTEI PORCINE AFRICANE (PPA)

Seminarul va avea loc la Comitetul Economic Social European – CESE, Bruxelles, pe 10 iulie, la ora 9.00 și este […]

Diferite metode de castrare a purceilor la nivelul Uniunii Europene

În Uniunea Europeană, castrarea reprezintă aproximativ 31,5%, producția de masculi necastrați reprezentând 45 de milioane capete în anul 2020, dintr-un […]

Wageningen University & Research  din Olanda a realizat un studiu privind costurile păstrării cozii intacte la purcei.

Dintre purceii cu cozi intacte sub observație, 10-15% au ajuns la abator cu cozi mușcate în diferite stadii. Studiul a […]

Un nou model pentru importuri lansat de Marea Britanie

Abordarea este aplicabilă importurilor de animale vii, produselor germinale, produselor de origine animală, plante și produse vegetale, la frontieră. Aceasta […]