office@acebop.ro
ACEBOP: Trebuie să protejăm producţia internă de carne!
În 2020, fermierii și producătorii români de carne au avut de înfruntat obstacole din toate direcţiile: pesta porcină africană, COVID-19, lipsa forţei de muncă, creșterea preţurilor inputurilor, seceta, an electoral etc.
Din cauza restricţionării activităţii din sectorul HoReCa, s-au format stocuri importante de piept de pui – piesa cea mai costisitoare din carcasa de pasăre. Au avut de suferi toţi producătorii de carne din Europa și implicit cei din România.
„Asociaţia noastră a fost cea mai încercată în anul 2020, fiind cea mai
complexă asociaţie. Avem membri din filiera creșterii și abatorizării păsărilor, creșterii și îngrășării suinelor, creșterii și comercializării bovinelor și ovinelor, culturi vegetale – pe suprafeţe importante. Am început anul 2020 privind doar spre obiective superioare. Luna martie și toată perioada ce a urmat, inclusiv decembrie 2020, au fost grav afectate de pandemia COVID-19. Apoi, a urmat lipsa sprijinului de la nivelul Comisiei Europene, care s-a preocupat doar de carnea de vită, lapte praf, unt și vin. Sectoarele de porc și pasăre nu au interesat experţii comunitari și astfel am fost marginalizaţi ca producători și neputincioși în faţa valului comercial al concurenţei neloiale din partea marilor producători europeni“, a declarat Mary Pană, președintele Asociaţiei Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP).
Sectorul cărnii de pasăre, afectat de concurenţa neloială
Membrii ACEBOP care activează în industria cărnii de pasăre și-au dezvoltat puternic business-urile în ultimii patru ani. În această perioadă, producătorii au achiziţionat alte ferme sau le-au modernizat pe cele pe care le aveau deja pentru a-și crește capacitatea de abatorizare. În plus, au fost implementate măsuri sporite de igienă și biosecuritate și s-a pus accentul pe scăderea consumului de medicamente și pe adoptarea unei producţii prietenoase cu consumatorul și mediul.
„Sectorul cărnii de pasăre este puternic afectat de concurenţa neloială pe care o fac producătorilor români alte state membre, mari producătoare. Noi
am investit mult în calitatatea cărnii, igienă, furajare, asigurarea consumatorului cu o carne proaspătă sigură și cu toţi nutrienţii necesari organismului. În schimb, intră pe piaţa românească mii de tone de carne în ultimele zile de valabilitate, la preţuri incredibil de mici, cu susţinere/subvenţii în ţara de origine, multe dintre loturi fiind reclamate de alte state membre pe sistemul rapid de alertă european, ca fiind cu Salmonella patogenă pentru om.
Numai din Polonia, în anul 2020, au intrat 34.400 tone de carne de pasăre! În timp ce România este pe supraproducţie și se exportă foarte puţin. Cine ar trebui să asigure o balanţă comercială normală, cu limitarea achiziţiilor pentru protejarea, în pandemie, a producătorilor noștri? Îngrijorător pentru consumatorul român. Problema noastră este că avem un obicei
împământenit de zeci de ani de a controla numai ce producem în ţară, nu și ce intră din alte ţări”, a explicat președintele ACEBOP.
În plus, în filiera cărnii de pasăre, pericolul influenţei aviare s-a acutizat în tot spaţiul european. Riscul este dublu pentru producătorii români: restricţii comerciale, dar și riscul de a nu mai avea de unde cumpăra pui de o zi – în contextul în care ramura de reproducţie în avicultură nu este bugetată.
Presiuni multiple pe producătorii de carne de porc
Sectorul de creștere a porcului a fost grav compromis în anul 2020, în primul rând din cauza restricţiilor de mișcare în fermele comerciale, ca urmare a evoluţiei pestei porcine africane în gospodării și, mai ales, de reapariţia focarelor în aceleași locaţii. Au căzut pradă virusului și câteva ferme mari, populaţia de mistreţi s-a triplat, scăzând astfel șansele sectorului suin, la care mulţi producători au renunţat. Dacă în anul 2019, producţia de carne de porc acoperea 40% din necesarul de consum, la sfârșitul anului 2020 proporţia a scăzut drastic sub 27% – și fără speranţe de
bugetare a legii reproducţiei la porc.
„La fel ca la pasăre, Comisia Europeană nu s-a preocupat de ajutorarea producătorilor în această perioadă pandemică. Sunt producători mari ca Spania, Germania, Ungaria, care luptă să-și vândă marfa. Iar noi suntem gata să cumpărăm de toate, de la toţi, indiferent de calitate. Două activităţi au înflorit în 2020: achiziţiile directe de carcasă porc de către marile lanţuri de magazine alimentare – carne pe care nu o controlează nimeni, care au adus profituri imense acestora și o deteriorare constantă a preţului la producătorii noștri – și un comerţ înfloritor cu porci vii din Ungaria, Germania – porci care au ajuns în abator la noi, sacrificaţi și consumaţi aici, dar au și constituit lanţuri de comerţ ilegal în viu direct din camioane”, a precizat Mary Pană.
Toate importurile au o presiune uriașă asupra producătorilor români, care sunt puși în faţa unor provocări de toate felurile: COVID-19, pesta porcină africană, lipsa forţei de muncă, creșterea preţurilor inputurilor, seceta, an electoral cu lipsa preocupării pentru soarta fermierilor și altele.
Lucrurile nu stau bine nici în sectorul de creștere a bovinelor, unde efectivele s-au redus simţitor, iar vânzările de viţei s-au făcut în mod haotic. Calitatea carcasei nu s-a ameliorat, făcând excepţie doar câteva rase specializate. Cauzele ar fi îmbătrânirea populaţiei din mediul rural și plecarea tinerilor de la sate. Este și cazul ovinelor, unde sunt probleme cu calitatea carcasei din cauza infuziei de rase de carne și pentru că nu se face o selecţie reală, animalele sunt vândute în viu. Cazurile de boala limbii albastre limitează și ele posibilităţile de export.
Redresarea industriei, doar cu implicarea autorităţilor
Evoluţia sectoarelor de carne de porc și de pasăre în 2021 depinde mult
de implicarea factorilor de decizie. Membrii ACEBOP susţin că autorităţile ar trebui să ţină seama de recoman dările asociaţiilor de profil și să acţioneze în beneficiul fermierilor și consumatorilor români. O primă măsură ar fi reevaluarea programului pentru pesta porcină africană și să se solicite Comisiei Europene modificarea restricţiilor de mișcare pentru exploataţiile profesionale – împreună cu alte state membre, pentru a avea o voce puternică. La fel de importantă este aplicarea corectă a legislaţiei pentru vânătoarea mistreţilor și controlul eradicării PPA în păduri, incluzând neutralizarea cadavrelor de mistreţi. Scăderea incidenţei focarelor de PPA se mai poate obţine prin monitorizarea și sancţionarea gospodăriilor fără condiţii minime de biosecuritate, interzicerea pentru cel puţin un an a creșterii porcilor în gospodăriile în care au apărut focare, controale întărite ale instituţiilor responsabile în circulaţia porcilor, amenzi usturătoare pentru cei care nu respectă legea, care fac comerţ la negru, nu-și identifică animalele. „Punerea în aplicare a Legii reproducţiei la porc și pasăre ar demara refacerea celor două sectoare – și nu vorbim de sume enorme. În plus, după cum vedem că evoluează influenţa aviară în Europa, ne paște un risc enorm – cireașa de pe tort, alături de pesta de la porc. Factorii de decizie ar trebui să arate un interes mai mare pentru protejarea producţiei interne de carne și supraveghere întărită la intrările de carne și ouă, spre beneficiul consumatorului român”, a mai afirmat președintele ACEBOP. Anul trecut, Asociaţia a trimis o serie de solicitări și propuneri către Ministerul Agriculturii, iar unele dintre ele se referă la HG 1214/2009 privind despăgubirile pentru anumite boli, la care MADR și ANSVSA lucrează de cel puţin trei ani. Cea mai importantă propunere lansată de ACEBOP a fost despăgubirea cheltuielilor colaterale în caz de focar de boală.
În 2021, Asociaţia a mai solicitat Analiza SWOT a nevoilor pentru PNS, PNDR 2021-2027, cu accent pe protejarea fermierilor mari. De asemenea, au fost aduse în atenţie modificările Ordinului comun ANSVSA – MADR pentru stabilirea condiţiilor de biosecuritate și dimensionarea exploataţiilor de suine, care încă așteaptă să fie adoptate de MADR. Totodată, s-a repus în discuţie Legea Mirosurilor, care a fost respinsă de
Comisia Juridică.
Sursa: INDUSTRIA CĂRNII
