Mary Pană: „Efectivul de porci a scăzut cu aproximativ 50% în 2020”

Mary Pană, președintele A.C.E.B.O.P. a dezbătut joi, 8 octombrie, în cadrul unui interviu pentru revista Piața, subiectul privind necesarul de import de carne de porc pentru sezonul toamnă-iarnă, în contextul Pestei Porcine Africane.

Cum se văd efectele Pestei Porcine Africane (PPA) în efectivele de animale ce ar trebui sacrificate pentru sezonul de toamnă-iarnă?
Comparativ cu anul trecut, când cazurile de PPA apăreau frecvent la știri, în acest an, așa cum ați observat și dvs., este o lipsă de informație. Până și Autoritatea nu mai afișează periodic informații asupra noilor focare și mai ales, zicem noi, asupra focarelor stinse. De ce? Pentru că aceste focare care apar în gospodăria populației ne afectează foarte grav mișcarea la porcine. Dacă anul trecut aveam restricții numai pe livrarea porcilor spre abator, anul acesta am început să avem restricții și pe intrarea purceilor în fermele de creștere și îngrășare. Ceea ce este foarte grav. În primul rând pentru fermieri, pentru că ne afectează stabilitatea contractelor pe care le avem și, în al doilea rând, pentru faptul că atentăm la libera circulație comunitară. Să nu uităm că noi aducem în jur de 1 milion de purcei în fiecare an ca să putem să îi creștem și să îi abatorizăm la noi, din state membre în care nu evoluează PPA. Din cauza gestionării deficitare a pandemiei PPA, România a ajuns la scăderea drastică a efectivului de porci și la achiziții din alte state membre a peste 60% din necesarul nostru de consum.

ANSVSA a anunțat ceva înainte să întrerupă comunicare focarelor pe site-ul propriu?
Toate asociațiile de creștere și îngrășare a porcilor din România au o legătură WhatsApp cu Ministerul Agriculturii și, într-adevăr, primim informații zilnice. Informații, hărți … Pot să vă spun că astăzi am avut focare noi în Buzău, Teleorman și Arad. Deci, dimineața primim toate informațiile. La Ministerul Agriculturii este creat centrul de criză pentru informarea fermierilor despre PPA, unde lucrează 2 sau 3 oameni care ne pun la curent zilnic cu aceste informații și ne transmit și schimbările privind circulația animalelor.

Cum s-ar putea proteja un abator care nu este membru într-o asociație profesională?
Nu avem niciun abator infectat, majoritatea abatoarelor au conexiune directă cu fermierii, cu cei care livrează porcii vii la abator și sunt informați de către aceștia asupra noilor cazuri. În plus, Direcțiile Sanitar-Veterinare județene anunță abatoarele, fermierii în maximum 8 ore de la apariția unei zone de restricție, ca să știe exact că nu au voie să ia sau că este nevoie să trimită carnea la procesare termică.

Ați amintit de scăderea efectivului de animale. Care este situația acum în comparație cu ce era anul trecut în aceeași perioadă?
Anul trecut erau în jur de 3,5 milioane de porci, anul acesta am ajuns la aproape 2 milioane de porci. Ce este pentru noi, ca raportare, mai greu de înțeles, porcul din gospodăria populației, în sensul că avem o reținere în a crede că numărul de porci din gospodăria populației este atât de mare. Am avut multe gospodării în jurul fermelor afectate de PPA și nu înțelegem cum de numărul acestora nu a scăzut drastic. Asta înseamnă sau că nu sunt scoși din baza națională de date, sau că cetățenii respectivi și-au cumpărat rapid alți porci. Ceea ce într-adevăr deranjează pe două planuri: atât pentru PPA, care ne arde rău de tot, cât și pe partea comerțului la negru. Care iarăși ne afectează pe toți, indiferent că suntem fermier, abator sau retailer.

Din ce motive a fost introdusă restricția de circulație a purceilor pentru creștere și îngrășare ?

Există o precizare în Directiva 60 care spune că în zona afectată sunt interzise mișcările „în sau din fermă”. Pe baza acestei precizări fiecare Direcție Sanitar-Veterinară a înțeles cum a dorit, deci unele au impus restricții, altele nu. Noi am sesizat Autoritatea Sanitar-Veterinară și dânșii au făcut niște proceduri care vor fi transmise prin notă de serviciu la toate DSV-urile astfel încât procedurile să se aplice unitar. Este adevărat că este târziu, dar bine că s-a făcut. Este practic o modificare a viziunii sanitar-veterinare privind monitorizarea și combaterea PPA.

Deci practic porcii care vor intra de acum, de la sfârșit de septembrie, nu vor avea timp să iasă pe piață în decembrie pentru consum?
Ba da, au timp, pentru că în decembrie trebuie să iasă, dar sunt foarte puțini. Asta este problema, sunt foarte puțini. De la 60% achiziții intracomunitare pe carne de porc pentru necesarul României de consum, vom crește acest necesar la 70-80%. În plus, prețul este nesatisfăcător. Și la ora actuală fermierii preferă să mai țină porcul în fermă în speranța că vor avea un preț mai bun.

Am văzut acest punct de vedere exprimat des de dvs. referitor la prețul carcaselor pe piața internă comparativ cu prețurile de import. La ce ar trebui să se uite un achizitor, ce ar trebui să știe?
Chiar dacă nu sunt exigențe unitare, ar trebui ca România să facă o etichetare voluntară a cărnii, cu toate precizările în clar pentru consumatori. Dar este dificil. Iau ca exemplu Germania, în momentul în care prețul kilogramului de carne la raft este mare și ajunge în România cu un preț la 50% mai jos. Și noi ne întrebăm oare cum este posibil acest lucru. Teoria noastră și cred că nu numai a noastră a fost că această carne care ajunge la noi este pe ultimul drum de valabilitate, în sensul de a primi ce nu se vinde în afară. În acest sens, am purtat discuții cu Comisia de Agricultură, unde a fost prezent și președintele Autorității Veterinare și s-a făcut în această discuție o propunere interesantă din partea Comisiei de Agricultură să încercăm să facem niște analize nutriționale și să vedem dacă calitatea cărnii care intră la noi în țară este corespunzătoare. Pentru că în momentul de față nu se face un control de laborator din punct de vedere nutrițional, ci numai pentru anumite boli. Pentru Salmonella, e-Coli, dar din punct de vedere nutrițional nu se face nimic, așa putem demonstra că având o calitate slabă carnea nu este corespunzătoare pentru consumatorul roman și putem să o suspendăm de la intrare. Dar asta va afecta piața de carne achiziționată din afară și dacă consumatorul va fi fericit, procesatorul nu cred, pentru că nu își va putea aduce el o carne ieftină, pe care să o prelucreze în România. Deci, oricum o dai, trebuie întotdeauna să găsești o balanță și această balanță este actualmente foarte greu de găsit. Totuși, este un pas înainte faptul că Autoritatea Veterinară a fost de acord cu aceste analize nutriționale și vor căuta modalitatea să le bugeteze, să le facă. Dacă nu vor putea să le bugeteze o să vedem cam la ce valoare se vor ridica și vom încerca să ne asumăm o parte din cheltuieli.

În ceea ce privește prețurile, puteți să faceți o prognoză?

Prețul la carnea de porc cu siguranță va crește. Și va crește din cauza prețului la furaje. Știm foarte bine că prețul la furaje este în continuă mișcare. Pot să dau ca exemplu uleiul de soia, care este un component de bază al furajului, care a crescut în ultimele 2 săptămâni cu peste 40%. Șrotul de soia, un furaj la fel de important, în ultimele 3 săptămâni a crescut la preț cu aproximativ 20%. Deci având furajul mai scump cu siguranță și prețul la carne va fi mare.

Cum apreciați că vor evolua prețurile cărnii provenite de pe piața internă, de la fermele românești?

La noi depinde foarte mult de evoluția PPA. Și de HORECA. Suntem prinși între două probleme majore. Prețul cu siguranță va crește și vorbesc de prețul la poarta fermei, nu știu ce se va întâmpla mai departe. Achizițiile din alte state membre vor crește și ele. Prețurile totale din Europa vor crește din cauza problemelor globale. La nivel european, suntem legați mai ales de Germania, de problemele pe care le are acum China, care a interzis achizițiile din Germania și acest lucru ne va afecta pe toți.

Într-o discuție pe care am avut-o anul trecut cu un cercetător de la un institut de referință pentru PPA, i-am pus o întrebare – ce considerați că se va întâmpla cu România dacă intră PPA în Germania? Și a spus că sunt două soluții: sau celelalte state membre nu vor mai primi sprijin pentru combaterea PPA sau se vor relaxa atât de mult condițiile de mișcare a porcului încât nu vom mai avea probleme, pentru că trebuie să fie o politică comună și coerentă. Noi ne-am bucura dacă ar fi a doua variantă, în sensul de a pune în evidență faptul că România nu a avut niciun caz de PPA în abator și a relaxa această mișcare a porcului către abator, care astăzi ne ucide. Deci, relaxarea mișcării ne interesează cel mai mult.

Conform normelor actuale, România va importa în continuare carne de porc din Germania?

Da, pentru că România este stat membru și există principiul de regionalizare pe care toate statele membre în acceptă. În același timp, sunt foarte multe țări care nu acceptă acest principiu. Adică, zona afectată are o zonă de protecție, de acolo nu se livrează nimic, dar din restul statului membru se livrează. Noi actualmente aducem inclusiv purcei pentru creștere și îngrășare din Germania, dar nu din zonele afectate. Nu din zona Brandenburg.

Care considerați că sunt soluțiile de evitare a acestor blocaje, care acum se întrevăd în această industrie?

În primul rând, demararea programului de reproducție la porc. Practic a fost o luptă de mai bine de 2 ani, în care, în sfârșit, avem o bază legală, avem norme de aplicare, dar legea nu este bugetată. Și aici nu vorbesc decât de 300 milioane de euro cheltuiți, dacă ar fi cheltuiți. Am ajunge la achiziții din alte state membre de la apoximativ 60% pentru necesarul de consum, la 15-20% în 3-4 ani.
În momentul în care în China a fost un preț foarte bun la carnea de porc, majoritatea statelor membre mari producătoare de porc au evitat să mai vândă purcei, și-au crescut porcii singuri, i-au tăiat și i-au trimis în China. Am avut perioade întregi când nu am avut de unde să cumpărăm purcei. Sunt niște jocuri de piață pe care nu le facem noi, le fac marii producători de carne de porc. Noi de exportat nu exportăm și vorbim tot timpul de consum pentru că din cauza evoluției PPA exportul a rămas o poveste pentru nepoți.

Totuși, în contextul mondial, ar trebui să ne uităm în curtea noastră și să ne asigurăm necesarul de carne. Și asta nu numai pentru porc, este valabil și la pasăre. Nici legea reproducției la pasăre nu funcționează pentru că nu a fost bugetată. Avem și contextul epidemiei de Covid 19, care a consumat mulți bani și este dificil să asiguri toate cerințele, numai că partea alimentară este parte de siguranță națională. Și nu facem nimic pentru ea.

Sursa: Revista Piața