office@acebop.ro
Ministrul olandez al Finanțelor, a promis în noiembrie 2019, că va fi elaborat un studiu privind prețurile corecte ale cărnii, studiu menit să pregătească noi reforme fiscale pentru următorul guvern olandez.
În Olanda, există un anumit entuziasm public față de propunerile „prețurilor corecte la carne” elaborate de Coaliția TRUE ANIMAL PRICE COALITION (TAPPC), o structură apolitică, creată de curând.
Germania a făcut o propunere internă de majorare a impozitului pe carne încă de vara trecută.
Carnea este în prezent impozitată în Germania cu 7% și s-a propus creșterea impozitului la 19%.
Se așteaptă că implementarea acestei măsuri să reducă și mai mult consumul de carne în Germania și, prin urmare, emisiile de gaze cu efect de seră, urmând că veniturile obținute să fie direcționate spre bunăstarea animalelor.
Conducerea este deschisă propunerii, dar nu o consideră o măsură necesară.
Politică actuală germană este axată pe sprijinul fermierilor, care se confruntă cu scăderea consumului de carne în Germania și nu se dorește că fermierii să fie victimele unei suprataxări a cărnii.
Se estimează că germanii cheltuiesc în jur de 23,4 miliarde euro pe carne și că fiecare german mănâncă în medie 60 de kilograme de carne pe an.
Dacă rată TVA la carne ar crește, ar însemna un venit suplimentar de 5,2 miliarde euro pentru stat, conform calculelor din 2016 ale Agenției Federale de Mediu (EURACTIV Germania).
Există critici conform cărora o creștere a prețului nu ar avea tocmai un efect de reducere a consumului de carne și implicit de reducere a emisiilor.
În al doilea rând, veniturile nu ar putea fi alocate bunăstării animalelor, deoarece acestea ar intră în bugetul federal general, conform declarației ministrului finanțelor german.
Asociația Fermierilor Germani a subliniat că „nici bunăstarea animalelor și nici protecția climei nu vor fi imbunătățite dacă fermierii germani continuă să investească în standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor, iar piața este asigurată din importuri la standarde mai mici de bunăstare a animalelor din alte țări ale UE, cu prețuri mici pentru că nu investesc în calitate și bunăstare”.
Acesta este de fapt adevărul cu care se confruntă toți fermierii europeni.
De ani de zile, ridicăm standardele de calitate, pornind de la sănătatea animalelor, bunăstarea lor, regionalizarea bolilor, biosecuritatea, HACCP, … și toate pentru sănătatea consumatorului – acel principiu de reducere al riscului de la furcă la furculiță, pe care îl aplicăm cu toții.
Standardele înalte de calitate ne costă în fiecare zi mai mulți cenți pe sută de grame de carne decât cenții calculați de TAPPC – și, deși aflați în situație de supraproducție, creștem importurile de carne de pasăre din Ucraina, fără taxe vamale – de la 20.000 tone la 50.000 tone și ignorând influența aviară în evoluție în acest stat terț, ignorând alimentele consumate de aceste animale – a căror compoziție este sub standardele europene, ce să mai vorbim de hormonii din carnea atât de dorită prin tratatul MERCOSUR care intră din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay – și care nu o putem cunoaște nici măcar cantitativ, ce să mai vorbim de calitate!
Dezbaterea care stă la baza taxei pe carne este deocamdată tulbure, nu știm dacă are că scop restricționarea consumului de carne, utilizarea veniturilor pentru bunăstarea animalelor sau virarea sumelor către surse de proteine alternative.
Coaliția TAPPC afirmă că a început activitatea din 2019 cu dezvoltarea unor studii, pentru a putea calcula un preț adevărat la carnea de vită, carnea de porc și de pui din Olanda și Uniunea Europeană.
Pentru echivalentele de CO2 au folosit un preț de 90 de euro pe tonă de CO2. În medie, carnea ar trebui să devină cu 40% mai scumpă. Carnea de vită ar fi mai scumpă comparativ cu puiul, deoarece vită, spun ei, provoacă mai multe emisii de gaze cu efect de seră.
Ei propun o taxă medie de consum de 40 eurocenți la 100 grame carne. Veniturile rezultate ar fi utilizate pentru:
– prețuri mai mici la legume, fructe și produse alternative de carne;
– plăți către fermieri pentru măsuri de protecție a mediului și bunăstării animalelor;
– compensații pentru gospodăriile cu venituri mici, pentru a echilibra prețul mai mare al cărnii (aproximativ 120 euro pe an).
Europenii au consumat 69,3 kg carne pe cap de locuitor în 2018 (sursă Eurostat).
O dietă durabilă și sănătoasă înseamnă 10 sau 16 kg de carne pe cap de locuitor – conform Universitatea Wageningen, dietă de referință sănătoasă EAT Lancet – Olanda.
Cei 512 milioane de cetățeni ai UE reprezintă 6,8% din populația lumii, dar sunt responsabili pentru 16% din consumul total de carne din lume. Consumul mondial de carne crește în medie cu 1,2% / an, conform FAO.
FAO se așteaptă că consumul global de carne să crească în 2050, comparativ cu 2005, cu peste 50% (carne de vită), 43% (carne de porc) și 125% (carne pui).
