Expunere de motive

1. CONTEXTUL PROPUNERII

• Motivele și obiectivele propunerii

Agricultorii, prelucrătorii, comercianții, angrosiștii, comercianții cu amănuntul și consumatorii sunt toți actorii din lanțul de aprovizionare cu alimente. Operatorii mai mici din lanțul de aprovizionare cu alimente sunt mai predispuși să facă față practicilor comerciale neloiale (UTP) datorită, în general, slabei puteri de negociere în comparație cu marii operatori din lanț. Producătorii agricoli sunt deosebit de vulnerabili la UTP, deoarece adesea nu dispun de putere de negociere care să se potrivească cu cea a partenerilor lor din aval care își cumpără produsele. Acest lucru se datorează faptului că există alternative pentru obținerea produselor către consumatori.

Există un consens larg că UTP-urile se produc pe tot parcursul lanțului de aprovizionare cu alimente. Trei comunicări ale Comisiei din 2009 s-au concentrat asupra lanțului de aprovizionare cu alimente, inclusiv a UTP-urilor.

În iunie 2016, o rezoluție a Parlamentului European1 a solicitat Comisiei să prezinte o propunere de cadru juridic al Uniunii privind practicile comerciale neloiale. În decembrie 2016, Consiliul a invitat Comisia să efectueze în timp util o evaluare a impactului în vederea propunerii unui cadru juridic al Uniunii sau a unor măsuri nelegislative care să abordeze practicile comerciale neloiale.2 În septembrie 2016, Comitetul Economic și Social European Comisia a publicat un raport prin care solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri rapide pentru a preveni UTP prin crearea unei rețele armonizate de autorități de aplicare a UE, astfel încât să se creeze condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice.3

În raportul său din 2016, Comisia a identificat o serie de domenii de îmbunătățire în ceea ce privește atât legislația UTP a statelor membre, cât și inițiativele industriei voluntare. Comisia și-a luat angajamentul de a reevalua necesitatea acțiunii UE de a aborda UTP în lumina evoluțiilor ulterioare înainte de sfârșitul mandatului său. Așteptările privind îmbunătățirile nu au fost pe deplin îndeplinite, după cum se discută mai detaliat în evaluarea impactului (secțiunea 3.3).

Atunci când se întâmplă, UTP pot pune profiturile și marjele operatorilor sub presiune, ceea ce poate duce la o alocare greșită a resurselor și poate duce chiar și jucători viabili și competitivi la afaceri. De exemplu, reducerile unilaterale retroactive ale cantității contractate pentru mărfurile perisabile echivalează cu veniturile pierdute pentru un operator care nu poate găsi cu ușurință un punct de vânzare alternativ pentru aceste bunuri. Întârzierea plăților pentru produsele perisabile după ce acestea sunt livrate și vândute de cumpărător reprezintă costuri financiare suplimentare pentru furnizor. Eventualele obligații pentru furnizori de a prelua din nou produsele care nu sunt vândute de cumpărător după furnizori și cumpărători pot constitui un transfer nejustificat al riscului către furnizori, care are repercusiuni asupra siguranței planificării și investiției. Fiind obligată să contribuie la activitățile de promovare generică în magazine ale distribuitorilor fără a beneficia de un avantaj proporțional poate reduce în mod nejustificat o marjă a furnizorului.

Într-un mediu al politicii agricole care a devenit clar orientat spre piață, buna guvernanță a lanțului de aprovizionare cu alimente a devenit mai importantă pentru operatori, în special pentru producătorii agricoli. Propunerea ar trebui să garanteze că acești operatori sunt în măsură să concureze în condiții echitabile, contribuind astfel la eficiența globală a lanțului. Conduita de afaceri neechitată de către operatori care exercită o putere de negociere care nu este interzisă,

1 Rezoluția Parlamentului European din 7 iunie 2016 privind practicile comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare cu alimente (2015/2065 (INI)).

2 Concluziile Consiliului din 12 decembrie 2016, Consolidarea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente și combaterea practicilor comerciale neloiale.

3 COM (216) 32 final, 30 septembrie 2016.

existența unor posibilități de recurs care nu sunt eficiente, pot submina viabilitatea economică a operatorilor din lanț. O asemenea guvernare slabă ar putea, de asemenea, să înrăutățească încrederea în corectitudinea generală și funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente.

Lanțul de aprovizionare cu alimente reprezintă o continuitate a piețelor intercorelate pe verticală. Se caracterizează prin diferențe semnificative în puterea de negociere relativă între întreprinderile mici și mijlocii și cele mai mari. Nivelurile de concentrare în etapele din aval de producția primară sunt ridicate în toate statele membre. În unele cazuri, UTP afectează producătorii mai slabi, cum ar fi producătorii agricoli, chiar dacă nu sunt expuși direct la acestea, dacă costurile induse de UTP sunt transferate de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente către cea mai slabă legătură care este adesea fermierul. Efectul negativ al unui UTP care se produce în aval, de exemplu între un comerciant cu amănuntul și un procesor, poate astfel să se înalțe înapoi în lanț pentru a ajunge în cele din urmă la fermieri.

Reguli specifice UTP

Ultimele articole adaugate

Scrisoare deschisă: 7 octombrie 2024

Organizațiile europene de fermieri și muncitori din sectorul agroalimentar și sindicatele acestora cer o procedură rapidă pentru a include achizițiile […]

Sistemul european de informații – notificări despre bolile animalelor (ADIS)

România – anul 2024 Sistemul cuprinde notificările statelor europene privind focarele de boală la animale – bolile enumerate în Anexa […]

Pesta micilor rumegătoare (PRM) în România

În data de 23 august 2024, World Organisation for Animal Health (WOAH) a publicat raportul nr. 9 (de urmărire) al […]

Vaccinare pentru protejarea ovinelor și caprinelor de pesta micilor rumegătoare

Pentru a aplica un program de vaccinare, trebuie să se țină cont de mai mulți factori: • riscul de boală […]

ALERTE EUROPENE – CARNE PASĂRE – PORTAL RASFF

RASFF a fost înființat pentru a permite autorităților pentru siguranța alimentară să facă schimb rapid de informații cu privire la […]

Vietnamul oprește importurile de carne și produse din carne

În data de 25 mai, Germania a anunțat că Vietnamul oprește importurile de carne și produse din carne (porc, pasăre, […]

ANTIBIOTICE – consum mai mare la oameni sau la animale?

În studiile vechi în domeniu, apărea un procent șocant de 70% consum antibiotice la animale, față de 30% consum uman. […]

Frauda agroalimentară: Comisia Europeană  publică primul raport lunar 

Joi, 29 februarie 2024, Comisia Europeană a publicat primul său raport lunar privind suspiciunile de fraudă agroalimentară. Raportul reunește informații […]

Ce înseamnă produsele alimentare rezultate în laborator și care ar trebui să fie orientarea în Uniunea Europeană

Figura 1. Procesul de producere în laborator a “cărnii de porc” (sursa OCDE nr. 182) cu următoarele comentarii: Celulele stem […]

Porcul la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024

În anul 2023, România a înregistrat un efectiv total de 2,8 milioane capete porci, cu peste 10% mai mic decât […]

Consiliul UE pentru agricultură și pescuit (AgriFish) se va reuni la Bruxelles pe 23 ianuarie 2024

Președinția belgiană va prezenta o informare asupra programului său de lucru pentru semestrul în curs. În această perioadă, președinția belgiană […]

Impactul liberalizării comerțului cu Ucraina la carnea de pasăre și ouă

Importurile de carne de pasăre din Ucraina rămase în statele europene au atins, până la începutul lunii noiembrie 2023, 204.225 […]

În perioada 10-11 decembrie 2023 va avea loc la Bruxelles o reuniune a Consiliului pentru Agricultură și Pescuit (AgriFish)

România, sprijinită de Bulgaria, Ungaria, Italia, Letonia, Polonia și  Slovacia, solicită  Comisiei Europene adoptarea temeiul juridic pentru  scutirea de la […]

A.C.E.B.O.P. susține poziția UECBV, organizație europeană din care face parte, privind Decretul francez pentru utilizarea anumitor denumiri  dedicate alimentelor care conțin proteine vegetale

Decretul francez este o bază bună pentru viitoarele norme europene privind clarificarea denumirilor cărnii și evitarea confuziei consumatorilor, evitarea comparațiilor […]

Punct de vedere A.C.E.B.O.P. privind modificarea Ordinului 130/2023 aflat în transparență decizională.

Nr. 60/09.11.2023 Către, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Domnului Președinte Alexandru BOCIU În atenția, Domnului Ministru al […]

A intrat în vigoare legea germană de etichetare a bunăstării cărnii de porc

Legea solicită crescătorilor de porci să-și raporteze practicile de creștere, iar întreprinderile alimentare să eticheteze carnea în consecință. Eticheta face […]

Cercetătorii de la ETH Zurich și de la Universitatea din Basel au dezvoltat un vaccin care protejează animalele de Salmonella

Ca  toți agenții patogeni, bacteriile sunt capabile să evite eficacitatea unui vaccin, modificându-și genele. Pentru oamenii de știință care doresc […]

Campanie STOP PPA

VACDIVA: SPERANȚA LUPTEI ÎMPOTRIVA PESTEI PORCINE AFRICANE (PPA)

Seminarul va avea loc la Comitetul Economic Social European – CESE, Bruxelles, pe 10 iulie, la ora 9.00 și este […]

Diferite metode de castrare a purceilor la nivelul Uniunii Europene

În Uniunea Europeană, castrarea reprezintă aproximativ 31,5%, producția de masculi necastrați reprezentând 45 de milioane capete în anul 2020, dintr-un […]

Wageningen University & Research  din Olanda a realizat un studiu privind costurile păstrării cozii intacte la purcei.

Dintre purceii cu cozi intacte sub observație, 10-15% au ajuns la abator cu cozi mușcate în diferite stadii. Studiul a […]

Un nou model pentru importuri lansat de Marea Britanie

Abordarea este aplicabilă importurilor de animale vii, produselor germinale, produselor de origine animală, plante și produse vegetale, la frontieră. Aceasta […]