office@acebop.ro
Crizele resimțite de Europa în ultima perioadă se reflectă și în filiera cărnii de vită, cu un impact semnificativ asupra consumatorului. Prețul mediu al cărnii de vită de la jumătatea anului 2022 a crescut în toate statele membre UE, cu excepția Ungariei. Media europeană a fost de 485.8 euro/100 kg carcasă, cu 27.1% mai mare față de luna iulie 2021.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată de Polonia, cu un preț mediu la carcasă cu aproape 40% mai mare față de luna iunie. Urmează Olanda, cu o creștere de 38%, Germania cu 25%, Franța cu aproape 20% și România, cu circa 15% preț mai ridicat/100 kg carcasă. Au crescut costurile de producție Potrivit datelor furnizate de către Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP), vițeii masculi de carne au avut o medie de preț de 252 euro/cap, cu 6% mai mare față de aceeași perioadă din 2021. Costurile de producție au crescut, fapt care se reflectă în prețurile lunare, din ce în ce mai ridicate. Astfel, în România, prețul la 100 kg carcasă în iunie 2021 a fost de 320 euro, ajungând în iunie 2022 la 428 euro. Germania a pornit de la 390 euro/100 kg greutate carcasă și a ajuns la 458 euro, în timp ce Franța înregistra 380 euro/100 kg carcasă și a crescut la 510 euro în iunie 2022. „UE este un producător important de carne de vită și de mânzat. Comisia Europeană poate utiliza intervenția publică pentru a sprijini prețurile la carnea de vită dacă, pe parcursul unei perioade reprezentative, prețul mediu de piață într-o țară europeană sau într-o regiune dintr-o țară europeană scade sub 2.224 EUR/ tonă. Astfel, CE poate decide acordarea de ajutoare pentru depozitare private, în anumite situații: „scăderea prețurilor medii, modificări substanțiale la costurile de producție, alte elemente care produc modificări semnificative ale marjelor”, declară dr. Mary Pană, președintele ACEBOP.
Cât de bine este subvenționat sectorul de creștere a bovinelor
Sprijinul anunțat pentru taurinele de carne a fost de 315 euro/cap pentru Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) și Sprijinul Cuplat în Zootehnie (SCZ), la care se pot adăuga sprijinul pentru motorină și pentru pășune, ajungând la un total maxim posibil de aproximativ 1.039 euro/cap animal. Pentru vaca de lapte, cuantumul previzionat pentru ANT și SCZ este de 470 euro/cap animal, la care se pot adăuga sprijinul pentru acciza la motorină, sprijinul pentru suprafața de pășune aferentă, înființarea și menținerea registrului genealogic și controlul producției de lapte în total aproximativ 1.194 euro/cap animal. De asemenea, până în luna mai 2022, crescătorii de bovine, păsări și suine au depus la APIA cereri pentru ajutoarele de stat în cadrul schemei COVID în valoare totală de 91 milioane euro. Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de aproximativ 453 milioane de lei, din care 170.250.000 lei pentru bovine, 167.649.000 lei pentru suine şi 116.000.000 lei pentru sectorul avicol, specificându-se că sprijinul nu poate depăși 290.000 euro pe beneficiar.
- România se clasează astăzi pe locul 9 european la efectivele de bovine. Numărul de animale a scăzut constant din 2007 până în 2011, ajungând la aproximativ 2 milioane de capete, după care s-au menținut la un efectiv aproximativ constant, respectiv 65,1% în anul 2020 față de anul 2006 conform datelor INS.
- România are de 3 ori mai puține bovine decât media mondială, care este de 987 milioane de capete. Media efectivului european este de 86 milioane de capete iar a României de aproximativ 1,9 milioane, însemnând 0,2% din efectivul mondial și 2% din șeptelul european.
- Ce este și mai important: încărcătura de bovine/100 ha, care la noi reprezintă 22,2 capete/100 ha (Eurostat), pe când î n Europa este mai mult decât dublă: 48,8 capete/100 ha iar la nivel global, 62,7 capete/100 ha.
Plățile din această schemă au fost efectuate până în 30 iunie 2022 de către Agenția de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Președintele ACEBOP, dr. Mary Pană, arată care sunt formele de sprijin pe care le primesc crescătorii de bovine din Franța.
- Ajutor pentru bovinele care alăptează: de la prima până la a 50-a vacă, în jur de 167 euro; de la a 51-a până la a 99-a vacă, circa 121 euro; de la a 100-a până la a 139-a vacă în jur de 62 euro.
- Ajutor pentru bovinele de lapte: Pachetul pentru anul 2022 este de 84,6 milioane de euro, excluzând zonele montane. Valoarea ajutorului pe cap de animal este estimată la 41,30 euro, la un plafon de 40 de vaci/fermă.
- Ajutor pentru viței sugari și viței „organici”: Pachetul total al acestui ajutor este de 4 milioane euro, din care ajutorul pentru vițeii sugari și vițeii din agricultură ecologică este estimat la 49 euro/cap, iar ajutorul pentru vițeii sugari „etichetați” și vițeii din agricultură ecologică comercializați prin intermediul unei organizații de producători este estimat la 69 euro.
Exportăm cu 50% mai puțină carne de vită
Conform platformei Selina Wamucii, România a exportat în 2020 peste 2.400 de tone de carne de vită, față de 7.800 de tone – nivelul exporturilor din anul anterior. Piața cărnii de vită din țara noastră a scăzut cu peste 29%, doar în 2019, comparativ cu 2018. Datele analiștilor agricoli mai arată că exporturile de carne de vită au scăzut cu aproape 50% între 2017 și 2019, înregistrând o valoare de 28 de milioane de dolari în 2019. În topul mondial al exportatorilor de carne de vită, România ocupă poziția a 43-a, cele mai importante piețe fiind Ungaria, Danemarca, Bulgaria, Portugalia și Germania. La capitolul importuri, în țară au ajuns peste 18.000 de tone de carne de vită în 2019. La nivel european, în perioada ianuarie – mai 2022, importurile au scăzut cu 7%, față de aceași perioadă din 2021. Europa a importat 120.682 tone în greutate carcasă, inclusiv grăsime, mai ales din Argentina (31,5%), Brazilia (30,2%), Uruguay (20,6%) și SUA (5,6%), conform Observatorului de piață al cărnii din iulie 2022. Importurile de carne și animale vii în tone carcasă au scăzut cu 16,1%, respectiv 249.302 tone, comparativ cu ianuarie – mai 2021. Principalele destinații au fost Israel (10,5%), Ghana (6,6%), Filipine (6,1%) Bosnia-Herțegovina (5,6%), Elveția (5,5%), Liban (4,2%). Exporturile către Japonia au reprezentat 3,6% din total, în creștere cu 46,5% față de 2021, aceeași perioadă.
Sector abandonat, cu potențial important de redresare
Creșterea bovinelor este o activitate durabilă care poate asigura stabilitatea forței de muncă în mediul rural și zonele montane.
Aceasta presupune mai puține cheltuieli de producție, mai ales de energie și furaje, iar folosirea pășunilor ca sursă de hrană ar putea fi însoţită de o etichetă specială de calitate, care să aducă animalelor plus valoare și gospodarilor o sursă sigură de venit. Potrivit specialiștilor, prin dezvolta – rea raselor specializate de carne, România poate asigura necesarul intern de consum și poate exporta mai mult pro – dusul cu valoare adăugată, renunțând la vânzarea animalului în viu, ca materie primă. În plus, creșterea greutății la tăiere este un factor important pentru un randament mai mare de carne în carcasă. Acest obiectiv ar trebui să includă o schemă de sprijin, astfel încât fermierii să fie interesați să păstreze animalele până la o greutate care să le aducă un profit mai mare.
„România are un potențial enorm pentru creșterea bovinelor, activitate tradițională timp de multe generații. Din păcate, îmbătrânirea în mediul rural, lipsa interesului manifestat de generațiile tinere pentru creșterea animalelor de rentă, magia locurilor de muncă din alte țări, au dus treptat la un adevărat abandon al sectorului. Sunt esențiale ameliorarea efectivelor de bovine în direcția producției de carne, conservarea și dezvoltarea raselor autohtone și a celor deja aclimatizate în România, dar și stimularea creşterii efectivelor în zonele montane. La fel de important este și sprijinul financiar pentru organizarea fermierilor în asociaţii, în vederea reprezentării intereselor în relaţie cu furnizorii de inputuri şi beneficiari ai produselor realizate”, mai constată dr. Mary Pană. Pe segmentul de vaci pentru lapte, se impune refacerea centrelor de colectare din mediul rural pentru ca valorificarea laptelui materie primă să fie mai eficientă. De asemenea, investiţiile în retehnologizarea activităţii pentru realizarea de produse lactate sigure, de calitate și întărirea sectorului de produse tradiționale vor face activitatea sectorului mai eficientă și mai profitabilă.
Românii preferă calitatea, și nu cantitatea
Cele mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică indică o creștere constantă a consumului de carne în țara noastră, iar românii, și mai ales tinerii, preferă carnea de pasăre și vită. În perioada 2013-2018, s-a înregistrat o creștere de 40% (de la 54 de kilograme la 77 de kilograme pe cap de locuitor), apoi a continuat, până în 2022. Conform unui studiu realizat de compania de cercetări de piață Nielsen, peste 90% dintre români consumă carne cel puțin o dată pe săptămână. În România se consumă anual aproximativ 20 de kilograme de carne de vită pe cap de locuitor. Printre bucăţile cele mai populare se numără antricotul, T-bone, muşchiul şi Picanha. Achiziția de carne de vită se face mai mult din carmangerii sau particulari, iar locuitorii de la oraș sunt dispuși să ofere cu 20% mai mult. O tendință importantă este cea a consumului de carne de calitate, care a determinat o creștere a efectivelor de rase specializate pentru carne. Cercetătorii europeni se așteaptă ca în următorii 10 ani consumul de carne să scadă cu 1,1 kg/an/cap locuitor, ca urmare a noii politici de mediu. Se pune mai mult accent pe calitate, nu pe cantitate, iar cei care vor produce carne „mai sănătoasă” vor câștiga mai mult. Pact pentru reducerea emisiilor de metan Statele Uniunii Europene vor avea dificultăți în îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Global Methane Pledge, respectiv de a reduce emisiile cu 30% până în anul 2030 pentru metan, care este unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră, potrivit raportului companiei de consultanță EC Delft pentru ONG Changing Markets Foundation. Potrivit sursei citate, dacă blocul comunitar ar reuși să convingă 10% dintre cetățeni să treacă la o dietă cu mai puțină carne și produse lactate, atunci s-ar obține o reducere estimativă de 34%. „Creșterea animalelor, în special a vitelor, este responsabilă pentru aproximativ jumătate din amprenta de mediu a sectorului agricol, arată studiul. Europa preferă însă astăzi să se concentreze pe reducerea emisiilor de metan din combustibili fosili și din producția de deșeuri. Privind comparativ situația globală, cea europeană și a României bazată pe datele FAO și Eurostat, România nu se află în cea mai dezastruoasă situație, din punctul de vedere al emisiilor de metan”, adaugă președintele ACEBOP. Peste 100 de țări au semnat Global Methane Pledge în noiembrie 2021în cadrul sumitului COP26 desfășurat la Glasgow, în Scoția. În schimb, reglementările anunțate anul trecut de UE privind reducerea emisiilor de metan au exclus deocamdată sectorul agricol, concentrându-se pe emisiile de metan din producția de petrol și gaze. Participanții care s-au alăturat Angajamentului Global sunt de acord să întreprindă acțiuni voluntare de reducere a emisiilor de metan de la nivel global cu cel puțin 30% în 2030 față de nivelurile din 2020, ceea ce ar putea elimina o încălzire de peste 0,2°C până în anul 2050.
Sursa: Industria cărnii
