office@acebop.ro
În cadrul dezbaterii live care a avut loc ieri prin intermediul RFI România, președintele Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România a subliniat câteva aspecte în ceea ce privește exportul României dar și problemele cu care țara noastră se confruntă atunci când întâmpină un dezastru în transportul animalelor.
„După cum știm, exportul româniei este anual salvat de agricultură, mai ales prin trei elemente:
Cerealele – pe primul loc. În anul 2020 ne-am păstrat locul 6 ca producători în Uniunea Europeană, deși am avut un minus de 40% din producție, comparativ cu 2019, din cauza secetei
Animalele vii – pe locul doi.
Tutun și produse din tutun – pe locul trei.
Activitatea de creștere a ovinelor este tradiție la noi de generații întregi. Nu putem renunța la ea, așa cum nu putem renunța la cultura, la obiceiurile noastre. Purtăm o identitate națională și nu putem permite unor ONG-uri care fac jocuri comerciale să ne afecteze.
Avem 135 de abatoare, 22 de abatoare mici, 6 centre de sacrificare, plus numeroase puncte de sacrificare, deci o infrastructură puternică ce ne va ajuta să creștem în producția de carcasă de oaie. Anul trecut am exportat peste 3000 de tone carcasă, mai ales spre India, Kuwait, Kosovo, Macedonia, Iran şi Albania. Din punct de vedere al exportului de animale vii, mă refer mai ales la ovine, începând cu februarie anul acesta au plecat din port aproximativ câte 50.000 de capete pe săptămână, mai ales către Iordania şi Emirate, dar şi în Italia şi spre Franţa în perioada Sărbătorilor Pascale catolice. Exportul este principala valorizare a mielului naţional pentru că la noi consumul este sezonier, doar de Paşte.
Problema cea mai mare este aceea că în momentul în care se întâmplă un dezastru în transportul animalelor, România devine ținta presei internaționale și se menține acolo mult timp. Pentru a ne proteja tradiția de producție, activitatea de creștere a oilor şi pentru că românul iubeşte animalele şi le protejează, am acceptat o lege dură, care impune condiţii speciale pe timpul transportului către ţările terţe şi pot să spun cu mândrie că suntem primul stat membru care are o astfel de lege. Mai mult, datorită ultimelor evenimente ne-am strâns, împreună cu ONG-urile, am lucrat şi am înaintat un proiect de plan de contingenţă pentru dezastre în timpul transportului către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară. Bineînţeles, vorbesc de un draft. Aşteptăm să se facă un grup de lucru, să definitivăm documentul respectiv şi să trimitem spre Bruxelles. Deja în forma de draft a fost trimis către grupul de anchetă pe transport animale vii, unde avem şi noi în comisie doi eurodeputaţi. Pentru că am fost informaţi de aceştia că sunt anumite voci ostile contra României – iată că pe lângă o lege, România a făcut şi un plan de contingenţă, care sperăm că va fi model pentru toate statele membre ţinând cont de faptul că la nivelul Comisiei Europene nu s-a gândit un asemenea plan de contingenţă. ”
În ceea ce privește subiectul supermarketurilor și hipermarketurilor, Dna Mary Pană a mai subliniat în primul rând partea legislativă.
„Este adevărat că se lucrează în Parlament și se lucrează repede pentru că în jurul datei de 15 mai legea românească trebuie să plece spre informare la Bruxelles. Acest proiect este mai favorabil producătorului decât modificarea legii 321 de anul trecut, în sensul că timpul de plată este maximum 7 zile pentru produsele proaspete.
În momentul în care practicile comerciale neloiale sunt demonstrate, amenzile pot fi foarte mari, listarea/delistarea va fi mai transparentă și delistarea va trebui să fie bine justificată și anunțată cu o perioadă înainte. Deci, este un lucru bun, așteptăm să fie publicată implementarea. Noi am participat activ în Senat și sperăm că vom fi chemați și în Comisia de Agricultură de la Camera Deputaților unde se va da votul definitiv. ”
