office@acebop.ro
Aceasta este a patra reformă majoră a PAC în ultimii 25 de ani, după cele din 1992, 2003 și 2013.
În plus, Comisia Europeană a publicat o fișă detaliată alături de un memoriu, pentru a explica noua PAC.
I – Buget și obiective.
• Comisia a propus pentru următorul buget UE post-2020, o sumă de 365 de miliarde de euro disponibil pentru PAC, ceea ce reprezintă aproape 30% din bugetul global.
Noul buget al PAC va fi afectat de Brexit. Se preconizează că trei sferturi din bugetul PAC va merge spre plățile directe, iar restul va fi destinat dezvoltării rurale (78,8 miliarde EUR) . 20 miliarde euro vor fi disponibili pentru măsuri de sprijin al pieței.
• Propunerea Comisiei este o reducere cu 5% a actualului buget al PAC ( cursul actual al €, dar probabil va fi de aproximativ 12% la cursul mediu al anului 2018).
• Comisia a adăugat 10 miliarde de euro pentru a stimula cercetarea și inovarea în agricultură, alimentația, dezvoltare rurală și bioeconomia, prin intermediul programului de cercetare Horizon Europe al UE.
Noua PAC va avea nouă obiective – pentru a se putea concentra pe următoarele acțiuni:
1. să sprijine venitul agricol viabil pe teritoriul UE pentru a spori securitatea alimentară;
2. să favorizeze orientarea către piață și să sporească competitivitatea, punându-se mai mult accentul pe cercetare, tehnologie și digitalizare;
3. să imbunătățească poziția fermierilor în lanțul valoric;
4. să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice precum și la energia durabilă;
5. să favorizeze dezvoltarea durabilă și gestionarea eficientă a resurselor naturale- cum ar fi apa, solul și aerul;
6. să contribuie la protejarea biodiversității, să consolideze serviciile ecosistemice și să conserve unele habitate și peisaje;
7. să atragă tinerii agricultori și să faciliteze dezvoltarea afacerilor în zonele rurale;
8. să promoveze ocuparea forței de muncă, creșterea economică, incluziunea socială și dezvoltarea locală în zonele rurale, inclusiv bioeconomia și silvicultura durabilă;
9.să imbunătățească plierea agriculturii UE la cerințele societății privind alimentația și sănătatea – alimente sigure, nutritive și durabile, precum și bunăstarea animalelor.
II – Principalele caracteristici ale noii propuneri PAC.
a – Mai multă flexibilitate și consolidarea condiționalității.
• Statele membre vor avea mai multă flexibilitate în modul de utilizare a alocărilor. Acestea vor prezenta propriile „planuri strategice”, care vor fi necesare pentru a dovedi că îndeplinesc cele nouă obiective ale PAC. Ulterior, Comisia va aproba aceste planuri și va transmite un raport anual al statelor membre cu privire la modul în care sunt implementate planurile.
• Statele membre ar putea transfera până la 15% din fondurile dintre Pilonul I (plăți directe către fermieri) și Pilonul II (politica de dezvoltare rurală) și viceversa.
b – Obligația maximă de 100.000 € per beneficiar.
• Comisia propune un plafon obligatoriu pentru subvențiile agricole de 100.000 €. Costurile muncii vor fi luate pe deplin în considerare.
• Fermele mici și mijlocii vor beneficia de un sprijin mai ridicat pe hectar.
• Statele membre vor putea, de asemenea, să ofere micilor agricultori o sumă in fiecare an. Procedura administrativă se dorește a fi foarte simplă.
• Statele membre vor trebui să rezerve cel puțin 2% din alocația lor națională pentru plățile directe, în special pentru a sprijini tinerii agricultori care își înființează ferme – fie sub forma unei plăți suplimentare, fie prin subvenții de instalare .
În plus, fondurile pentru dezvoltare rurală vor sprijini susținerea investițiilor și formarea de cunoștințe pentru tinerii agricultori.
c – Cercetarea și inovarea.
• 10 miliarde EUR vor fi disponibile prin intermediul programului de cercetare Horizon Europe al UE pentru a sprijini cercetarea în domeniul digitalizării agricole.
• Parteneriatul european pentru inovare agricolă (EIP-AGRI) va continua să finanțeze surse de la Horizon Europe și dezvoltare rurală pentru a promova agricultura și silvicultura competitivă și durabilă.
Planul strategic al PAC din fiecare țară va include o secțiune privind stimularea schimbului de cunoștințe (de exemplu, servicii de consultanță, formare, cercetare, rețele rurale, proiecte-pilot etc.).
• Comisia dorește să folosească date și tehnologii noi pentru controale și monitorizarea statelor membre (verificarea dimensiunilor fermelor pentru cererile de plată directă prin intermediul datelor prin satelit), astfel încât să se reducă în mod semnificativ necesitatea controalelor la fața locului și a sarcinilor legate de control .
d – Mai multe acțiuni privind mediul și schimbările climatice.
• Trei dintre cele nouă obiective specifice din viitoarea PAC se vor referi la mediu și la schimbările climatice. Este de așteptat ca diferite măsuri să contribuie cu 40% din bugetul PAC global la integrarea climatică.
• Statele membre trebuie să aloce cel puțin 30% din bugetul lor pentru dezvoltare rurală măsurilor de mediu și climatice.
Obligațiile privind mediul și clima vor fi obligatorii pentru a primi plăți directe („plăți ecologice condiționate”).
• Statele membre trebuie, de asemenea, să finanțeze „ecosistemele”, în care vor fi abordate unele dintre problemele de mediu cu care se confruntă țările lor. Comisia dorește să recompenseze și să stimuleze fermierii care doresc în mod voluntar să depășească condiționalitatea și să realizeze practici agricole mai ecologice.
• Statele membre vor avea, de asemenea, posibilitatea de a transfera încă 15% din Pilonul I în Pilonul II pentru cheltuieli pentru măsuri climatice și de mediu (fără a fi nevoie de cofinanțare națională).
Riscuri și dezastre.
• Comisia intenționează să permită statelor membre să aloce 3% din fondurile din cadrul pilonului I pentru sectoarele care se confruntă cu dificultăți, altele decât cele (fructe / legume, vin și ulei de măsline) care beneficiază deja de programe sectoriale.
• Rezerva de criză agricolă în valoare de cel puțin 400 de milioane de euro pe an este, de asemenea, prevăzută de a fi revizuită. În cadrul noului buget al UE, fondul va fi ocupat prin revizuirea rezervelor de criză începând cu 2020 (actuala PAC și din bugetul actual) până în 2021.
• Se va crea o platformă la nivelul UE privind gestionarea riscurilor, sub forma unui centru unic multi-stakeholder. Scopul este de a ajuta toți actorii implicați în sectorul agricol să facă schimb de cunoștințe și să facă schimb de experiență și de cele mai bune practici.
III – Pașii următori.
• Propunerea de regulament privind noua PAC 2021-2027 va fi trimisă Parlamentului European și Consiliului.
• La 11 iunie 2018, comisarul Phil Hogan va avea un schimb de opinii cu Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European de la Strasbourg.
• La 18 și 19 iunie 2018, Comisia Europeană va prezenta propunerea la Consiliul miniștrilor agriculturii din UE, la Luxemburg.
• Vor exista grupuri de lucru ale Consiliului și SCA / EP ComAgri până în primăvara anului 2019.
O decizie finală înainte de alegerile pentru PE din mai 2019 este foarte puțin probabilă.
