Unele consideratii si opinii privind varsta economica de sacrificare a puilor de carne

“De regulă, analiza tehnică privind vârsta de sacrificare a puilor de carne pe societate avicolă şi performanţele tehnice realizate în funcţie de această vârstă am făcut-o şi am publicat-o în paginile revistei „AVICULTORUL” după încheierea anului, în ultimii opt ani. Această vârstă medie de sacrificare a devenit foarte apropiată, an de an, variind între 39,15 zile şi 41,7 zile. Dar, între societăţi, variaţia a fost mult mai mare, anul trecut aceasta fiind între 35,3 şi 43,5 zile. Amintim că, în anii '60, vârsta de sacrificare era de 90 zile, redusă la 75 zile la începutul activităţii avicole industriale, la 63 zile când s-au pus în funcţiune primele abatoare (1963), la 56 zile în anii '70, la 48 zile în anii '80, ajungând la 42 zile (şase săptămâni) după anii '80. Acum, vârsta de tăiere este între 35 zile (cinci săptămâni) şi 42 zile (şase săptămâni).”  (AVICULTURA RO)

CRITERII DE STABILIRE A VÂRSTEI DE SACRIFICARE

 Vârsta ECONOMICĂ necesară pentru sacrificarea puiului de carne este condiţionată de cel puţin trei criterii:

1. Hibridul: Firma producătoare a hibridului stabileşte cu destulă exactitate vârsta de sacrificare. De exemplu, hibridul Cobb, cu mare putere de creştere, necesită o vârstă mai mare de sacrificare.

2. Furajarea: Fiecare producător foloseşte reţete furajere diferite, ca raport energo-proteic şi valoare nutritivă reală, mai scumpe sau mai ieftine, care determină şi vârsta cea mai economică de sacrificare.

3. Condiţiile de creştere şi starea de sănătate: Începând cu robusteţea la ecloziune şi continuând cu condiţiile de hală care îi sunt asigurate, se realizează sporuri în greutate diferite, în funcţie de care vârsta economică de sacrificare poate varia.

CRITERII DE ECONOMICITATE

În aceste condiţii, nu există condiţii tehnice de stabilire cu precizie a vârstei de sacrificare, pentru că datele înscrise în tabelul 1 (clasificarea societăţilor avicole după vârsta de sacrificare) nu face decât să demonstreze influenţa celor trei criterii prezentate la punctul 1.

 

Prezenţa unor performanţe total diferite la fiecare din cele cinci grupe de vârstă demonstrează că acestea sunt rezultatul condiţiilor de management de care au beneficiat la fiecare societate în parte. Și nu este vorba exclusiv de management, ci de condiţiile materiale diferite de care s-a bucurat fiecare exploatare, pe care le prezentăm în tabelul 2 (Gradul de integrare al societăţilor avicole).

 

Plecăm de la ideea că atât rezultatele tehnice, dar, mai ales, cele economice, sunt strâns legate de gradul de integrare şi de modul de valorificare al cărnii de pasăre.

 

La realizarea producţiei, principalele elemente ale costului de producţie sunt reprezentate de materialul biologic şi de furaje. În tabel este evidenţiată importanţa gradului de integrare al acestor două elemente, cu notaţii de la „foarte bine” la „slab”.

 

Acelaşi clasament, de la „foarte bine” la „slab”, există şi în modul de prelucrare a cărnii de pasăre, pentru a asigura preţuri competitive, generatoare de profit.

Managementul poate fi mai mult sau mai puţin eficient, în funcţie de gradul de integrare şi de dotare tehnică a societăţii.

 Acolo unde n-au fost posibile investiţii pentru mărirea gradului de integrare şi dotare tehnică, managementul nu poate suplini carenţele de fond ale exploataţiei.

 

 

 

 


Agromonitor

Facebook Like

Ultimele noutati

  • Bovine

    Principalele rase de bovine crescute in Romania Rasele de bovine se împart în : 1) Rase de lapte; 2)...

  • Cresterea porcinelor

    Activitatea de crestere si ingrasare a porcilor se desfasoara in patru sectoare care sunt:

Articole ACEBOP

Login Form